Căutare "sporeati" -

1 rezultate:

• spori (vb.) (10 definiții)

spori (vb.)

• SPORÍ, sporesc, vb. IV. 1. Tranz. A face să crească (în volum, în cantitate); a mări, a înmulți. Îngrășămintele azotoase sporesc producerea de clorofilă. SĂVULESCU, M\. U. I 173. O fîntînă strîmbă pe lumina zării Pare că sporește liniștea-nserării. TOPÎRCEANU, B. 13. Manea... da din umeri, zîmbea din cînd în cînd, dar nu sporea vorbele. SLAVICI, N\. I 133. 2. Intranz. și (rar) refl. A deveni mai mare (în volum, în cantitate); a crește, a se mări, a se înmulți. Să sporească producția, să fim frunte-n întrecere, Să răpunem cărbunii ca secara sub secere! DEȘLIU, G. 47. O coloană de fum se înalță din horn către ceruri, Stăruie - o clipă sporind, se risipește apoi. ANGHEL-IOSIF, C. M\. I 41. An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144. 3. Intranz. A progresa, a înainta, a avea spor. Totdeauna găsea el de lucru: la toți muncea și la toți sporea lucrul lui. ISPIRESCU, L. 206. Unde-s doi, puterea crește, Și dușmanul nu sporește! ALECSANDRI, O. 142. Acel ce tuturor se laudă și spune, În trebi puțin sporește. DONICI, F\. 35. ** A deveni prosper, a prospera. O ființă cît de slabă sporește cînd își răzbună. HASDEU, R. V\. 60. 4. Intranz. (Învechit și arhaizant) A-și da silința, a se zori. Fugariul însă, sporind mai mult, au ajuns la un sîn de marea. DRĂGHICI, R. 167. * Fig. Toată firea... lucrează zi și noapte sporind cătră înmulțire. CONACHI, P. 270. ** Tranz. A împinge, a îmboldi. Dacă aș fi într-adevăr dușman măriei-tale, atunci aș fi sporit și eu cu îndemnul pe prietinii mei... ca să trimeată, cu sol, anume cărți pe care le au ei. SADOVEANU, Z. C. 103. 5. Tranz. A povesti (exagerînd), a spune (verzi și uscate); a flecări. Dragă Chiriac, să n-am parte de ochii mei... dacă știu eu ceva la sufletul meu din cîte ți le-a sporit dumnealui. CARAGIALE, O. I 65. Și sporește cît de multe Cui o vrea să te asculte. PANN, P. V\. I 18. Cu urechea-mi asculta Cîte vorbise mă-sa, Cîte sporise ceata. TEODORESCU, P. P. 586.
• SPORÍ, sporesc, vb. IV. 1. Intranz., refl. și tranz. A crește sau a face să crească; a (se) mări, a (se) înmulți. 2. Intranz. A progresa, a înainta, a avea spor². 3. Intranz. (Înv.) A-și da silința, a se zori. ** Tranz. A împinge, a îmboldi. 4. Tranz. (Reg.) A povesti (exagerând); a flecări, a sporovăi. - Din spor². Pentru sensul 4, cf. bg. sporja, scr. sporiti „a discuta”.
• sporí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sporésc, imperf. 3 sg. sporeá; conj. prez. 3 să sporeáscă
• sporì v. 1. a avea spor, a se mări sau înmulți: unde\'s doi puterea crește și dușmanul nu sporește PANN; 2. a prospera, a progresa: cine vorbește, lucrul nu\'i sporește PANN; 3. a flecări: sporesc din gură multe PANN.
• 1) sporésc v. intr. (vsl. *sporiti, a spori; bg. sporĭy, sporesc, cresc. V. spor 1). Cresc, mă măresc, înaintez: unde-s doĭ puterea crește și dușmanu nu sporește, veniturile aŭ sporit. v. tr. Măresc, augmentez: a spori armata.
• 2) sporésc v. intr. (sîrb. sporiți, a contesta, a combate, bg. sporĭy, rus. sporitĭ, a disputa, spóritĭ-sĕa, a se cĭorovoi. E rudă cu pîră, poară și sporovăĭesc). Munt. Fac gură, răspund obraznic: ĭa nu maĭ spori aicĭ!
• SPORÍ, sporesc, vb. IV. 1. Intranz., refl. și tranz. A crește sau a face să crească; a (se) mări, a (se) înmulți. 2. Intranz. A progresa, a înainta, a avea spor². 3. Intranz. (Înv.) A-și da silința, a se zori. ** Tranz. A împinge, a îmboldi. 4. Tranz. (Reg.) A povesti (exagerând); a flecări, a sporovăi. - Din spor². Pentru sensul 4, cf. bg. sporja, sb. sporiti „a discuta”.
• sporesc, -ream 1 imp.
• spor'i² [At: PANN, P. V. I, 18/15 / Pzi: ~r'esc / E: spor²] 1-2 vti (Îvp) A pălăvrăgi. 3-4 vti (Îvp) A răspunde obraznic.
• spor'i¹ [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 208^v/9 / Pzi: ~r'esc / Cj și: 2 (înv) să sp'ori / E: bg споря] 1-2 vir (Îvp) A progresa în lucru. 3 vi (Înv) A prospera. 4 vi (Îrg) A se grăbi (la drum, la mers). 5 vt (Înv) A împinge. 6 vt (Înv) A îmboldi. 7-8 vti, (rar) vr (Cu sens cantitativ) A (se) face mai mare Si: a crește (22). 9-10 vti, (rar) vr (Spc) A crește ca număr Si: a se înmulți, (înv) a (se) prostichi², (reg) a scări Vz majora, multiplica, ridica, rotunji, suplimenta. 11-12 vti, (rar) vr (Cu sens dimensional; adesea cumulează și ideea de cantitate) A (se) face mai mare¹ Si: a crește (16), a (se) extinde (1-2), a (se) lărgi, a (se) mări¹. 13 vr (Îvr; d. ființe) A crește (2). 14-15 vti, (rar) vr (Cu sens intensiv) A face să devină sau a deveni mai puternic Si: a se accentua (3), a (se) adânci (3), a (se) amplifica (1), a crește (20), a (se) întări, a (se) intensifica, a (se) înteți, a (se) mări¹. 16 vi (Înv) A ajuta (1). 17 vi (Înv) A prii¹. 18 vt A învinge.